Castelul Lázár

Este aşezată la 6 km nord de Gheorgheni, pe partea sudică a muntelui Szármány. Întemeierea localităţii datează cândva între secolele XII-XIII. Denumirea şi-a căpătat probabil din numele original al muntelui: Szár (-hegy). Existenţa localităţii este în strânsă legătură cu istoria familiei Lázár.

Spre deosebire de o cetate, care înseamnă edificiu întărit printr-un sistem de fortificaţii care deserveşte scopuri administrative şi militare, castelul e perceput ca o clădire mare, medievală, prevăzută cu turnuri şi cu creneluri, înconjurată de ziduri şi de şanţuri, care servea ca locuinţă seniorilor feudali. Ca în majoritatea cazurilor a castelelor în Transilvania sau Europa, clădirea predecesoare castelului a fost un aşa-numit donjon sau turn de locuinţă. Turnul de locuinţă din castelul Lázár datează din anul 1450.

Castelul Lázár, situată aproape de centrul satului Lăzarea, este unul dintre cele mai frumoase exemple a arhitecturii renascentiste din Transilvania. Castelul cu creneluri totodată a fost una dintre cele mai atractive reşedinţe nobiliare din secolul al XVII-lea din Transilvania.În holul cu boltă în ogivă există inscripţii cu litere gotice din anul 1532.  Zidul de incintă este dotată cu patru bastioane. Intrarea în curtea castelului se face prin turnul de poartă pe latura sudică.

Castelul şi faţada castelului a fost construită în timpul lui István Lázár, tovarăşul de joacă al lui Gabriel Bethlen, mai târziu om de bază a principelui şi judele regal suprem a scaunelor Giurgeu, Ciuc şi Caşin. Blazonul lui din 1632 se află pe un perete a bastionului pe colţul stâng, în interiorul curţii, care desemnează şi data finalizării a construcţiilor. În 1707, castelul a fost a fost incendiat de către armata imperială, în urma unei campanie de represalii împotriva  „kuruc”-ilor (oponenţii Habsburgilor) cum a fost şi seniorul castelului, Ferenc Lázár. De numele lui se leagă construcţia şi reconstrucţia a Casei Cavalerilor.

De remarcat ca personalităţi de seamă care au păşit pragul castelului se numără principele Gabriel Bethlen, mama lui fiind membră a familiei Lázár s-a copilărit aici. Mihnea Vodă, Mihnea III-lea a Munteniei a fost ascuns în castelul Lázár timp de un an după ce a fost alungat de către turci, iar Petru Rareş al Moldovei a petrecut aici 11 ani aici între 1527-1538. 

Castelul Lázár a fost ars în repetate rânduri şi s-a ruinat în 1842 tot din cauza unui incendiu. Începând din 1967 castelul se află sub renovare şi restaurare, activitate ce se desfăşoară şi astăzi. Obiectivul final este redarea splendorii de odinioară a clădirii, deoarece acesta este una dintre cele mai importante construcţii în stil renaşcentist al Transilvaniei.  Pe parcursul lucrărilor i s-a conferat şi statutul de sit arheologic. În anul 2013 a fost restituit urmaşilor familiei Lázár, motiv pentru care soarta castelului este încă indecisă. Castelul, din păcate, nu poate fi vizitat.