loading ...
DESCOPERĂ
ÎMPREJURIMI
REZERVĂ
Cauţi o ofertă de cazare sau program şi ai nevoie de ajutor? Vrei să afli unde mai sunt camere libere?
Nu mai pierde timpul, intră în legătură cu noi! Serviciul este gratuit şi fără obligaţii.
 
Cere oferte de la mai multe unităţi de cazare (max. 6)
Cere ofertă de la biroul nostru
RO
ro hu en de
acum
azi
mâine
poimâine
  • ×
    activităţi
  • evenimente
  • ×
    Lei
    Euro
    USD
    HUF
 
Speologie
LACU ROȘU

Bine de ştiut

Cea mai populară şi cea mai vizitată peşteră a regiunii este Peştera Șugău, situată în Munţii Giurgeului, unde pasionaţii de peşteri pot parcurge ture destul de grele şi lungi pentru satisfacerea proprie.

Numai peştera Șugău, peştera Munticelul şi avenul Licoş este deschis pentru vizitare turistică. Restul peşterilor sunt strict protejate şi închise de către Parcul Naţional.

Condiţiile pedologice a regiunii Lacul Roşu-Cheile Bicazului erau favorabile pentru formarea peşterilor. În urmare se găsesc mai mult peşteri cu gheaţă şi avene, dintre ele cele mai importante sunt:

a.) Peştera Kotej: se situează în Hăşmaşul Negru, pe versantul stâng al Bicajelului, la  altitudinea de 1240 m. Este o peşteră de 87 m, în interior înainatarea este uşoară, şi se găsesc stalagmite cu lublinit în ea.

b.) Avenul Hăşmaşul Negru: se deschide pe creasta Hăşmaşului Negru, care coboară spre satul Trei Fântâni, la altitudinea de 1250 m. Avenul are două intrări, un puţ de 10 m, care este plin cu zăpadă, şi un al doilea puţ, care are o adâncime de 20 m. Pe pereţii avenului putem admira o scurgere parietală frumoasă.

c.) Avenul Telecul Mare: se află la nord de vârful Telecul Mare, într-o pădure de brazi, la altitudinea de 1650 m. Avenul începe cu un puţ de 20 m, care este blocată de zăpadă. O galerie uşor descendentă coboară la al doilea puţ cu adâncimea de 9 m. De la baza acestui puţ în mai multe trepte ajungem la adâncimea finală -40 m.

d.) Peştera  Tolvaj: se află în Muntele Săcădat, la altitudinea de 1200 m. Peştera are o adâncime de 50 m şi este împodobită cu scurgeri parietale.

e.) Avenul Licas: Legendarul aven se deschide pe vârful Muntelui Licas, la altitudinea de 1675 m. Avenul se închide la adâncimea de 51 m. La intrare puţul are un diatmetru de 8 m, pe partea cea mai îngustă este de 3 m, la fund 9 m. Pe fundul puţului de 34 m este un dop de gheaţă de 3 m. Avenul continuă şi sub acest dop de gheaţă, cu o galerie puternic descendentă. În această galerie se poate pătrunde doar la sfârşitul verii.

f.) Peşterile lui Vit: Munţiii Vitoş se situează la nord de Platoul Pongrac. Pe versantul estic ai Munţiilor Vitoş se deschid trei avene, fiecare având adâncimea de 10 m.

g.) Cheile Bicazului: În stâncile Cheilor Bicazului şi Lacului Roşu se găsesc 51 de peşteri. Majoritatea peşterilor sunt greu accesibile. Cele mai lungi peşteri se găsesc în Peretele Bardosului, ca şi Peştera Bardos (-161 m), Peştera Cascadei (-69 m) şi Peştera Flacăra(-242 m).

h.) Peştera Munticelul: este o descoperire relativ recentă în cuprinsul uriaşului bloc calcaros Munticelul. Ea a fost descoperită în primăvara anului 1973. Peştera are o lungime de 40 m.

 

Cea mai populară şi cea mai vizitată peşteră a regiunii este Peştera Șugău, situată în Munţii Giurgeului, unde pasionaţii de peşteri pot parcurge ture destul de grele şi lungi pentru satisfacerea proprie.

Numai peştera Șugău, peştera Munticelul şi avenul Licoş este deschis pentru vizitare turistică. Restul peşterilor sunt strict protejate şi închise de către Parcul Naţional.

Condiţiile pedologice a regiunii Lacul Roşu-Cheile Bicazului erau favorabile pentru formarea peşterilor. În urmare se găsesc mai mult peşteri cu gheaţă şi avene, dintre ele cele mai importante sunt:

a.) Peştera Kotej: se situează în Hăşmaşul Negru, pe versantul stâng al Bicajelului, la  altitudinea de 1240 m. Este o peşteră de 87 m, în interior înainatarea este uşoară, şi se găsesc stalagmite cu lublinit în ea.

b.) Avenul Hăşmaşul Negru: se deschide pe creasta Hăşmaşului Negru, care coboară spre satul Trei Fântâni, la altitudinea de 1250 m. Avenul are două intrări, un puţ de 10 m, care este plin cu zăpadă, şi un al doilea puţ, care are o adâncime de 20 m. Pe pereţii avenului putem admira o scurgere parietală frumoasă.

c.) Avenul Telecul Mare: se află la nord de vârful Telecul Mare, într-o pădure de brazi, la altitudinea de 1650 m. Avenul începe cu un puţ de 20 m, care este blocată de zăpadă. O galerie uşor descendentă coboară la al doilea puţ cu adâncimea de 9 m. De la baza acestui puţ în mai multe trepte ajungem la adâncimea finală -40 m.

d.) Peştera  Tolvaj: se află în Muntele Săcădat, la altitudinea de 1200 m. Peştera are o adâncime de 50 m şi este împodobită cu scurgeri parietale.

e.) Avenul Licas: Legendarul aven se deschide pe vârful Muntelui Licas, la altitudinea de 1675 m. Avenul se închide la adâncimea de 51 m. La intrare puţul are un diatmetru de 8 m, pe partea cea mai îngustă este de 3 m, la fund 9 m. Pe fundul puţului de 34 m este un dop de gheaţă de 3 m. Avenul continuă şi sub acest dop de gheaţă, cu o galerie puternic descendentă. În această galerie se poate pătrunde doar la sfârşitul verii.

f.) Peşterile lui Vit: Munţiii Vitoş se situează la nord de Platoul Pongrac. Pe versantul estic ai Munţiilor Vitoş se deschid trei avene, fiecare având adâncimea de 10 m.

g.) Cheile Bicazului: În stâncile Cheilor Bicazului şi Lacului Roşu se găsesc 51 de peşteri. Majoritatea peşterilor sunt greu accesibile. Cele mai lungi peşteri se găsesc în Peretele Bardosului, ca şi Peştera Bardos (-161 m), Peştera Cascadei (-69 m) şi Peştera Flacăra(-242 m).

h.) Peştera Munticelul: este o descoperire relativ recentă în cuprinsul uriaşului bloc calcaros Munticelul. Ea a fost descoperită în primăvara anului 1973. Peştera are o lungime de 40 m.

lorem ipsum
lorem ipsum dolor lorem ipsum dolor lorem ipsum dolor
lorem ipsum

loading ...

Speologie

Cea mai populară şi cea mai vizitată peşteră a regiunii este Peştera Șugău, situată în Munţii Giurgeului, unde pasionaţii de peşteri pot parcurge ture destul de grele şi lungi pentru satisfacerea proprie. Numai peştera Șugău, peştera Munticelul şi avenul Licoş este deschis pentru vizitare turistică. Restul peşterilor sunt strict protejate şi închise de către Parcul Naţional. Condiţiile pedologice a regiunii Lacul Roşu-Cheile Bicazului erau favorabile pentru formarea peşterilor. În urmare se găsesc mai mult peşteri cu gheaţă şi avene, dintre ele cele mai importante sunt: a.) Peştera Kotej: se situează în Hăşmaşul Negru, pe versantul stâng al Bicajelului, la  altitudinea de 1240 m. Este o peşteră de 87 m, în interior înainatarea este uşoară, şi se găsesc stalagmite cu lublinit în ea. b.) Avenul Hăşmaşul Negru: se deschide pe creasta Hăşmaşului Negru, care coboară spre satul Trei Fântâni, la altitudinea de 1250 m. Avenul are două intrări, un puţ de 10 m, care este plin cu zăpadă, şi un al doilea puţ, care are o adâncime de 20 m. Pe pereţii avenului putem admira o scurgere parietală frumoasă. c.) Avenul Telecul Mare: se află la nord de vârful Telecul Mare, într-o pădure de brazi, la altitudinea de 1650 m. Avenul începe cu un puţ de 20 m, care este blocată de zăpadă. O galerie uşor descendentă coboară la al doilea puţ cu adâncimea de 9 m. De la baza acestui puţ în mai multe trepte ajungem la adâncimea finală -40 m. d.) Peştera  Tolvaj: se află în Muntele Săcădat, la altitudinea de 1200 m. Peştera are o adâncime de 50 m şi este împodobită cu scurgeri parietale. e.) Avenul Licas: Legendarul aven se deschide pe vârful Muntelui Licas, la altitudinea de 1675 m. Avenul se închide la adâncimea de 51 m. La intrare puţul are un diatmetru de 8 m, pe partea cea mai îngustă este de 3 m, la fund 9 m. Pe fundul puţului de 34 m este un dop de gheaţă de 3 m. Avenul continuă şi sub acest dop de gheaţă, cu o galerie puternic descendentă. În această galerie se poate pătrunde doar la sfârşitul verii. f.) Peşterile lui Vit: Munţiii Vitoş se situează la nord de Platoul Pongrac. Pe versantul estic ai Munţiilor Vitoş se deschid trei avene, fiecare având adâncimea de 10 m. g.) Cheile Bicazului: În stâncile Cheilor Bicazului şi Lacului Roşu se găsesc 51 de peşteri. Majoritatea peşterilor sunt greu accesibile. Cele mai lungi peşteri se găsesc în Peretele Bardosului, ca şi Peştera Bardos (-161 m), Peştera Cascadei (-69 m) şi Peştera Flacăra(-242 m). h.) Peştera Munticelul: este o descoperire relativ recentă în cuprinsul uriaşului bloc calcaros Munticelul. Ea a fost descoperită în primăvara anului 1973. Peştera are o lungime de 40 m.